Curs de Miracole: Semnificația Miracolelor. Miracolul este un act de vindecare, ce are la bază doar gânduri de iubire.
Curs de Miracole: Semnificația Miracolelor
Miracolul este un act de vindecare. El are la bază un gând de iubire, de mila sau de iertare. Acest gand ne poate ghida catre o atitudine sau catre o acțiune ce poate avea ca rezultat vindecarea minții noastre sau a altora și chiar vindecarea trupului ca expresie a vindecării minții. Miracolele sunt spontane. Ele sunt generate de credința în iubire și ar trebui să facă parte din viața noastră de zi cu zi.
Miracolele – aceste ganduri, gesturi simple pornite din iubire și intenții de vindecare – au darul de a scurta timpul necesar până la Ispășire, punctul final al călătoriei și poarta către Dumnezeu. Responasbil cu întreg procesul de Ispășire este Hristos. El face asta prin puterea Spiritului Sfant, unicul mijloc de comunicare ce a mai ramas între Creator și copiii Săi.
Fiecare dintre noi are un rol desemnat în procesul de mantuire a lumii. Este necesar sa intelegem asta și să ne lăsăm calauziți. Pe acest drum ne va ghida Vocea interioara. Această Voce este numită Vocea lui Hristos, Vocea Spiritului Sfant sau Vocea pentru Dumnezeu.
Nu există nici o legătura între timpul cât durează un miracol și timpul pe care îl acoperă. Miracolul substituie o învățare care ar fi putut dura mii de ani.
Curs de Miracole: Principii aplicate Miracolelor:
- Miracolele se produc firesc, ca expresii ale iubirii. Adevăratul miracol e iubirea care le inspiră. În acest sens, tot ce vine din iubire este un miracol.
- Miracolele sunt deprinderi și trebuie să fie involuntare. Nu trebuie să fie sub control conștient. Miracolele selectate conștient pot fi dirijate greșit.
- Miracolele sunt dreptul fiecăruia, dar mai întâi e necesară o purificare.
- Sunt săvârșite de cei ce au temporar mai mult decât cei ce au temporar mai puțin.
- Ele aduc mai multă iubire celui ce dă și celui ce primește.
- Utilizarea miracolelor ca spectacole pentru inducerea credinței e o neînțelegere a rostului lor.
- Rugăciunea este mijlocul de propagare a miracolelor. Este un mijloc de comunicare a creatului cu Creatorul. Prin rugăciune iubirea se primește; prin miracole iubirea se exprima.
- Miracolele sunt gânduri. Gandurile pot reprezenta nivelul inferior, sau trupesc al existentei, sau nivelul superior sau spiritual al acesteia. Unul face fizicul; celalalt creeaza spiritualul.
- Miracolele transcend trupul. Sunt treceri subite în invizibil, departe de nivelul trupesc. Iată de ce vindecă.
- Un miracol este un serviciu. E serviciul maxim pe care-l poți face altuia.
- Miracolele sunt semne firești de iertare. Prin miracole accepți iertarea lui Dumnezeu acordând-o altora.
- Miracolele trebuie să inspire recunoștință, nu venerație.
- Eu inspir toate miracolele, care sunt de fapt intervenții. Așezându-te deasupra legilor fizice, te ridică în sfera ordinii celeste. În această ordine ești perfect.
- Miracolele sunt expresii de iubire, dar pot să nu aibe întotdeauna efecte observabile.
- Miracolul recunoaște în fiecare un frate de-al tău și de-al meu. E un fel de-a percepe marca universală a lui Dumnezeu.
- Un miracol nu se pierde niciodată. Poate atinge mulți oameni pe care nici nu i-ai întâlnit și poate produce schimbări nebănuite în situații de care nici nu ești conștient.
- Nu exista un miracol mai mic sau mai mare. Toate sunt la fel, pentru ca toate expresiile iubirii sunt maxime.
- Miracolele sunt inceputuri si sfarsituri. Desi par sa mearga inapoi, merg de fapt inainte. Ele desfac trecutul in prezent și elibereaza astfel viitorul.
- Miracolele se nasc din convingere. Fara convingere pot degenera in magie – o forma de utilizare necreatoare a mintii.
- Miracolele demonstreaza ca e la fel de fericit sa dai, cat si sa primesti. Ele sporesc puterea celui ce da și dau putere celui ce primește.
Revelația- mijlocul de comunicare cu Creatorul
Revelatia nu poate fi tradusa in cuvinte, intrucat este extrem de personala. Ea trece de domeniul minții; este trăire pură. Atunci când este trăită, deși temporar, ea suspendă complet orice frică și orice urma de îndoiala. Este mijlocul original de comunicare cu Creatorul. Este modul unic in care ne unim direct cu Dumnezeu. Prin revelație ne recunoastem calitatea de creat – o creatie perfecta a Creatorului perfectiunii pe care este normal si corect sa-l veneram si sa-l adoram.
Spre deosebire de revelație, miracolele sunt mai accesibile, chiar daca sunt sub controlul direct al lui Hristos. Prin miracole ne apropiem unii de altii la un nivel mai profund, dincolo de nivelul fizic. Miracolul este un semn de iubire intre egali, iar atunci cand exista egalitate, veneratia nu-si are rostul, pe cand recunostința, da. Asadar putem fi profund recunoscatori lui Hristos. El si-a indeplinit intr-un mod perfect misiunea terestra ca parte a planului general de mantuirii a lumii, plan pe care-l conduce.
Fragment din Curs de Miracole:
”Revelațiile sunt inspirate indirect de mine fiindcă sunt aproape de Spiritul Sfânt și, în același timp alert la clipa în care frații mei sunt gata de revelație. Pot astfel sa le aduc de sus mai mult decat pot trage singuri. Spiritul Sfânt mijlocește comunicarea de sus în jos, ținând deschis pentru revelație canalul direct de la Dumnezeu la tine.”
Curs de Miracole: Când se produc miracolele ?
Fiecare dintre noi are capacitatea innascuta de a savarsi miracole. Dar un miracol se intampla numai atunci cand mintile celor pregatiti si dispusi sa faca miracole sunt puse in slujba Spiritului Sfant. In aceasta stare, ele se unesc cu Hristos pentru mantuirea și eliberarea tuturor creatiilor lui Dumnezeu.
Atunci cand esti pregatit, vor fi furnizate si ocaziile de a savarsi miracole, iar atunci cand iei parte la savarsirea unui miracol, vei capata certitudinea, nu numai credinta, ca avem cu totii aceasta capacitate de a savarsi miracole si de a fi parte din procesul de vindecare sau mântuire a lumii.
Dar ce inseamna sa fii pregatit?
Esti pregatit atunci cand vei ajunge sa-ti recunosti starea originala de perfectiune. Esti pregatit atunci cand vei ajunge sa-ti recunosti si sa-ti “desfaci” greselile, sa te ierti si sa ceri iertare – in Cer si pe pamant. Esti pregatit sa savarsesti miracole atunci cand ai invatat sa asculti Vocea lui Hristos in tine/Vocea Spiritului Sfant, cand vei invata sa recunosti si sa desfaci greselile in tine si in altii, si apoi sa actionezi pentru a le corecta.
Atunci vei deveni si tu parte din procesul Ispasirii. Rolul pe care si-l asuma Hristos in procesul Ispasirii este de a anula acele greseli recunoscute, intelese, iertate, dar care nu mai pot fi corectate la nivelul nostru.
Planul Ispășirii- semnificația miracolelor
Tu esti opera lui Dumnezeu, iar opera lui e intru totul demna de iubire si intru totul iubitoare. Iata cum trebuie sa se considere omul in inima lui, caci tocmai asta este.
Cei iertati sunt mijloacele Ispasirii. Fiind umpluti de spirit, ei iarta la randul lor. Cei ce sunt eliberati trebuie sa se uneasca pentru a-si elibera fratii, caci acesta e planul Ispasirii.
Fragment: ” Sunt singurul care poate savarsi miracole fara discriminare, pentru ca eu sunt Ispasirea. Tu ai un rol in Ispasire pe care ti-l voi dicta. Intreaba-ma ce miracole sa savarsesti. Te vei scuti astfel de eforturi inutile, caci vei actiona sub indrumarea unei comunicari directe. Caracterul impersonal al miracolului e un ingredient esential, caci imi permite sa-i dirijez aplicarea si – calauzite de mine – miracolele duc la experienta extrem de personala a revelatiei.
Esti liber sa-ti stabilesti imparatia unde ti se pare nimerit, dar alegerea corecta este inevitabila daca-ti amintesti ca:
”Spiritul e vesnic intr-o stare de gratie.
Realitatea ta e numai spirit.
De aceea esti vesnic intr-o stare de gratie. ”
Cand lucurile acestea sunt intelese si asimilate, orice frica dispare. Daca totusi mai apar nelinisti si frici gandeste-te unde te-ai pozitionat. Ai uitat de starea ta de perfectiune, de faptul ca esti spirit si ca in aceasta postura, greseala nu mai poate avea efect asupra ta si asupra celorlalti. Greseala poate fi recunoscuta, desfacuta, iertata si corectata.
Tu esti foarte sensibil la felul in care percepi lucrurile. Felul in care percepi, determina felul in care te porti. Suntem cu totii membri egali ai unei singure familii, iar felul in care-i percepem pe ceilalti, este chiar felul in care ne percepem pe noi insine.
Curs de Miracole: Regula de Aur
“Regula de aur îți cere să le faci altora dupa cum vrei să îți faca și ei ție.”
Poti privi sfintenia celorlalti pornind de la intelegerea si acceptarea propriei tale sfintenii, sau poti vedea in ceilalti vinovatie fara sa intelegi ca-ti accepti de fapt propria vinovatie. Este atat de evident acest lucru daca intelegem ca fiecare este o parte a aceluiasi intreg. Ceea ce se intampla la nivelul unei singure celule se rasfrange asupra intregului. Adevarata comunicare se face la nivelul mintilor, si cum la un anumit nivel mintile noastre se intrepatrund, fiecare minte isi aduce contributia la pacea sau la tulburarea mintii comune.
Cand o minte este pregatita de miracole, ea impregneaza cu energia ei intregul mental colectiv. Miracolul pornit dintr-o minte pregatita pentru miracole poate avea asupra celorlalti efecte pe care sa nu le recunosti, iar acest lucru iti aduce certitudinea ca sinele tau ramane la adapost de capacanele eului.
Ce miracole savarseste mintea ta, chiar nu te priveste din moment ce singurul care stie exact unde trebuie daruit miracolul este Spiritul Sfant. El vede “de sus” ceea ce tu nu poti vedea “de jos”. Singura ta grija este sa-ti deschizi mintea pentru miracole si inima pentru a fi cu adevarat intr-o stare de gratie. Lucrul cel mai frumos este că de fiecare data cand esti dispus sa oferi un miracol, acesta te va binecuvanta mereu pe tine.
Miracolele care nu ti se cere sa le faci nu si-au pierdut valoarea. Ele sunt tot expresii ale starii tale de gratie. Caracterul impersonal al mintii dispuse la miracole iti asigura gratia, dar numai Hristos este in masura sa stie unde pot fi oferite.
Miracolele sunt selective numai in sensul ca sunt indreptate spre cei ce le pot folosi pentru ei insisi. Intrucat devine inevitabil ca ei le vor extinde apoi la altii, se sudeaza un puternic lant al Ispasirii.
Curs de Miracole: Miracolul și timpul
Întunericul nu poate să facă nimic să dispară. El doar poate să facă invizibil pentru o vreme ceea ce există cu certitudine.
Faci eforturi să-ți ascunzi perfecțiunea în întuneric. În adâncul inimii tale crezi altfel, dar așa ai fost învățat, să te simți mic, neînsemnat și neputincios. Mintea e cheia. Poți decide să o pui în slujba spiritului pentru a-ți accepta perfectiunea și a accesa adevărul din tine, sau poți decide să o lași mai departe în slujba iluziilor de sine – acel sine al tău micuț, omenesc, separat de Divinitate și rupt de Sinele tău mai înalt.
Realitatea aparține numai spiritului. Prin miracol vor fi spulberate iluziile de sine și vei fi pus în comuniune cu tine insuți și cu Dumnezeu. Prin miracol, mintea va fi pusă în slujba Spiritului Sfânt așa cum trebuie să fie. Aceasta este de fapt funcția minții. Conectată fiind la puterea Spiritului Sfânt i se pot corecta greșelile, greșeli care nu sunt nimic altceva decât lipsă de iubire. Deci, greșelile sunt lipsă de iubire .
Atunci când alegi doar cu mintea omenească greșești. O minte care percepe fără iubire nu este conștientă de spiritul din interior. Mintea supusă inimii este supusă iubirii și în această stare slujește spiritul. Atunci când este la dispozitia spiritului, mintea este invulnerabilă.
Întunericul este lipsa luminii. Întunericul este credința în lipsuri și nevoia de lucruri deșarte. Lumina în schimb înseamnă abundență. În întuneric te chinui să ascunzi adevărul din tine, de parcă ți-ar fi frică să-l arăți. Atunci când lași lumina să pătrundă, recunoști adevărul din tine și implicit abundența, căci întunericul lipsei dispare. Atunci când traiești în lumina adevărului, recunoști că ai totul. Nu mai există niciun fel de nevoie și nimic ce-ți poate fi luat.
Creatorul ne-a făcut perfecți. Ne-a dat totul. Rostul miracolelor și al Ispășirii este să ne ajute să revenim la conștiința plenitudinii.
Curs de Miracole: Nimicul și lipsa sunt generate de frică
Frica este cea care ne ține în întuneric și-n lipsă. Vidul generat de frică trebuie înlocuit cu iertare, iar iertarea vine din iubire. O iertare a tot ce există, inclusiv a ta, dintr-o iubire a tot ce există, inclusiv a ta. De aceea unde e frică, nu poate fi iubire, și unde este iubire, nu-și poate face loc frica.
Cei care-și pun mintea în slujba spiritului si a iubirii sunt gata de miracole. Ei demonstrează prin miracolele pe care le savârșesc în viața lor și in viața altora, că au abandonat în favoarea abundenței credința în privațiune și lipsă. Au învățat că abundența sub toate formele ei le aparține de drept atunci când rămân conectați la spiritul lor și la Dumnezeu. Cei care ramân cu mintea blocată în lumea iluziilor de sine, ramân credincioși conceptului de lipsă și “foc al iadului”.
Miracolul e făcut să ne arate cine suntem și ce putem face atunci când suntem in comuniune cu Cel care ne-a Creat. Miracolul ne pune pe gânduri. În timpul cât se săvârșește un miracol, timpul dispare. Există timp în sens fizic, dar el nu mai este perceput de cei care participă la miracol.
Mintea poate să devină mediul prin care spiritul creează. Dacă nu alege de bună voie să o facă, își păstrează potențialul creator, dar se supune unui control tiranic al ego-ului. Ați schimba mintea înseamnă a o pune la dispoziția adevăratei Autorități.
Dacă ești dispus să facilitezi miracole, pentru tine și pentru alții înseamnă că ai ales să-ți pui mintea în slujba lui Hristos și a Spiritului tău perfect. Rezultatul acestei decizii este plenitudinea vieții – pace, iubire, stabilitate, abundență și invulnerabilitate. Deciziile le iei din spirit și din inimă. Acțiunea de a te pune pe treabă și a gândi cu mintea egotică este abandonată.
Informațiile și călăuzirea curg din alt tărâm. Punem întrebarea și așteptăm răspunsul, care va veni cumva, într-o formă pe care o vom recunoaște. Doar știm ce avem de făcut. Nu ne întrebăm, nu bâjbâim, nu gândim și nu facem planuri de acțiune. Doar știm. Știm în inima noastră ce avem de făcut. Dar a abandona mintea și gândirea egotică cere o perioadă de tranziție.
Lumea dominată de Ego
Echilibrul și iluzia că deții controlul vieții vor începe să se destrame. Te simți instabil și nesigur. Oare știi să asculți vocea interioară? Sunt Întrebări pe care ți le pui o vreme, până când vei învăța să deosebești ceea ce vine din minte, de ceea ce vine din inimă și din spirit, deci de la Dumnezeu. Cu timpul doar vei ști, și nu te vei mai lăsa tulburat.
Dacă te percepi ca fiind trup, cu siguranță simți lipsuri și nevoi. Odată cu momentul “separării”, al “căderii”, sau al plecării din Paradis, am început să simțim lipsurile și nevoile, iar atunci când simțim că ne lipsește ceva, dăm de înțeles că ne-ar fi mai bine altfel. Și fie încercăm să umplem cu ceva acele lipsuri, fie ne prefacem că nu le vedem sau pur și simplu le acceptăm și trăim cu ele. Asta se întâmplă în lumea pe care noi o considerăm ca fiind singura lume reală, lumea materială. Aceasta este lumea dominată de ego.
Obiectivele sunt atinse, mintea egotică primește satisfacție, iar noi simțim aceleași lipsuri, aceleași nevoi, mai mult, din ce în ce mai mult. De ce? Există o lipsă pe care nu o înțelegem, un gol pe care nu știm cum să-l umplem, o nevoie pe care nu știm cum s-o satisfacem. Ele nu țin de ego, de stima de sine, ci de felul în care ne percem: trup sau spirit.
Trecerea de la ” a fi trup” la “a fi spirit” nu se face decât atunci când înțelegi că asta este de fapt singura nevoie reală pe care o ai. Sau poate că te crezi și trup, și spirit. Ori poate că ești un spirit care are o vreme un trup. Oricum ar fi, dacă simți o lipsă, sau o nevoie, înseamnă că este nevoie de o corecție.
Curs de Miracole: Separarea de Dumnezeu
Sentimentul separării de Dumnezeu e singura lipsă pe care trebuie de fapt să o corectezi.
Indiferent cum ne-am percepe că suntem, faptul că simțim o lipsă denotă că suntem fragmentați, că funcționăm pe niveluri diferite – trupesc sau spiritual. Trupul e “jos”, pe pământ, pe când spiritul e “sus” în Cer. Credem că suntem separați de Dumnezeu, și nu credem că suntem una cu El. De fapt această necredință trebuie corectată.
Nu te poți purta cu eficacitate cât funcționezi la diferite niveluri. Cât o faci însă, corecția trebuie introdusă vertical, de jos în sus. Căci crezi că trăiești în spațiu, unde conceptele de “sus” și “jos” au înțeles. În fond, spațiul e tot atât de lipsit de înțeles ca timpul. Ambele sunt doar niște credințe.
Deci adevăratul rost al lumii și al vieții aici, “jos” este să corectăm necredința în Unitate; adică, credința în separarea de Creator și de tot ceea ce percem că ar fi dincolo de limitele trupului nostru. Atunci când te simți separat, te simți singur, mic și neputincios. Și cum să nu-ți fie frică? Dar dacă am simți unitatea? Dacă am simți că suntem parte din Dumnezeu care ne-a creat din iubire? Ne-am simți iubiți așa cum se simt copiii? Ne-am simți ocrotiți? Ne-ar mai fi frică? Acolo unde e iubire nu există frică. Iar dacă frica și-a făcut loc, înseamnă că nu am avut ca străjer iubirea.
Frica o zămislim noi înșine cu mintea noastră. Frica e creația noastră și de aceea credem în ea. Iar dacă credem în ea, nu-i vom putea controla efectele. Suntem creatori asemena Creatorului, dar numai în atitudine, nu și în conținut. Noi creem frică și din frică.El creează viață și creează din iubire. El ne-a creat pe noi.
Curs de Miracole: Dumnezeu este Sursa Miracolelor
Din ce se nasc miracolele? Din frică, sau din iubire? Miracolul urmează acest raționament:
”Iubirea desăvârșită alungă frica.
Dacă frica există,
Atunci iubirea desăvârșită nu există.
Dar,
Numai iubirea desăvârșită există.
Dacă există frică,
Ea produce o stare care nu există.
Ești liber să crezi ce vrei, iar ce faci demonstrează ceea ce crezi.”
Cu alte cuvinte, esti liber să crezi în propriile fantezii și în fanteziile lumi, așa cum ești liber să crezi în miracolele pe care ai putea să le săvârșești dacă ai crede că ai capacitatea să le faci. Este doar o chestiune de credință.
Dar miracolele stau între credință și convingere. Pentru cel care dorește să primească un miracol, este important ca el să creadă în miracole și în Dumnezeu.
Pentru cel care este dispus și pregătit să ofere miracole, el trebuie să creadă în miracole și în Dumnezeu – la început. Apoi, pe măsură ce facilitează miracole, credința se transformă în convingere. Credința te conectează în mod potențial la realitatea divină care are la bază unitatea Creației și aparteneța acesteia la Creator.
Dumnezeu este Sursa miracolului. Făcătorul de miracole este canalul folosit de Dumnezeu pentru a face posibilă vindecarea. Și în fața faptului împlinit, credința se transformă în convingere. Miracolul ne acordă acces tuturor la adevărata realitate și la adevăratul nostru potențial.
Miracolul are trei componente:
- 1. Dumnezeu – Sursa miracolului;
- 2. Cel care oferă (făcătorul de miracole, sau cel care facilitează miracolul);
- 3. Cel care primește miracolul.
În timpul unui miracol, cel care oferă și cel care primește se unesc ca fii ai lui Dumnezeu și pătrund pentru puțin timp în realitatea veșnică și neschimbătoare. Sunt una cu Dumnezeu și cu Fiimea.
Tu crezi în ce faci. Dacă oferi miracole, îți va fi la fel de tare credința în ele. Tăria convingerii tale va susține atunci tăria celui ce primește miracolul. Fanteziile devin total de prisos pe măsură ce caracterul complet satisfăcător al realității le devine evident atât celui ce dă, cât și celui ce primește.
Sursa: Curs de Miracole, Editura Centrum, Polonia, descarcă PDF aici
Te-ar mai putea interesa și: Bhagavad Gita- Cântarea lui Dumnezeu
Codul lui Dumnezeu- Gregg Braden-Cine suntem ?
Cartea lui Tao despre Perfecțiunea Spirituală
Creează-ți propria realitate- Pam Grouth
Cartea născută din Lumină- 9 chei ale existenței
Surse de înțelepciune- AMU MOM-Ce oferi aceia primești !
Calea spre iluminare- Fl. Scovel Shinn-rezumat
Imagine: www.pixabay.com