Reâncarnarea este foarte importantă pentru suflet. Fiecare suflet se încarnează de foarte multe ori fiecare semn zodiacal, până când stăpânește bine lecțiile acelui semn.
Reâncarnarea este importantă- momentul nașterii
Deoarece fiecare reâncarnare este foarte importantă pentru suflet, el alege circumstanţele fiecărei vieţi cu mare atenţie într-o şedinţă specială de planificare înainte de naştere, împreună cu un grup de fiinţe – incluzând aici ghidul pe viaţă al omului, alte fiinţe calificate în această sarcină foarte specializată şi cu sufletele persoanelor care vor avea importanţă în viaţa ce se pregăteşte, inclusiv cele care sunt de acord să fie de ajutor. Printre altele, sufletul alege locul, sexul, familia, aspectul general, provocările, lecţiile, scopul vieţii, anumite evenimente şi întâlniri şi, cel mai important, momentul naşterii.
Procesul de încarnare este extrem de intens pentru suflet, iar unele suflete nu mai vor să intre în această lume foarte grosieră, odată ce încep să-i simtă densitatea. Când treci de la un tărâm superior la acesta, te simţi ca şi cum ai fi înghesuit într-un loc foarte îngust şi întunecat, după ce ai fost foarte liber, fericit şi neîngrădit.
Liberul arbitru este o realitate şi, odată ce individul se naşte, el sau ea va lua multe decizii în concordanţă cu acea programare, dar nu obligatoriu. Mai mult, există un număr imens de alegeri posibile în cadrul aceleiaşi programări.
Scopul Vieții și reâncarnarea
Înainte de naştere, sufletul îşi propune să înveţe anumite lecţii, să învingă anumite dificultăţi, să-şi dezvolte anumite talente sau să se îmbunătăţească în unele moduri, să depăşească eşecurile sau karma şi să-şi îndeplinească scopul vieţii – oricare ar fi el.
De exemplu, scopul vieţii ar putea fi acela de a învăţa să fie mai răbdător sau mai plin de compasiune sau de a echilibra o anumită karmă sau de a pune în valoare un talent sau de a depăşi o anumită provocare. Sau scopul vieţii ar putea fi acela de a realiza ceva în lume: lupta pentru o cauză, promovarea de idei sau creaţii noi, îmbunătăţirea guvernării, schimbarea modului în care oamenii fac lucrurile, ajutarea oamenilor să se vindece sau slujirea în vreun alt mod.
Oamenii tind să se gândească la scopul vieţii ca la o carieră sau la ceva important pentru lume, dar, de cele mai multe ori, scopul vieţii are legătură cu dezvoltarea personală sau evoluţia spirituală.
Scopul vieţii este vizibil, la modul general, pe harta astrologică. Pe măsură ce persoana se maturizează, scopul vieţii devine mai clar, datorită alegerilor deja făcute de persoana respectivă. În general, oamenii îşi cam găsesc calea către scopul vieţii lor. Majoritatea oamenilor o fac! Harta astrologică prezintă impulsurile înnăscute care împing persoana într-o anumită direcţie, iar majoritatea oamenilor chiar merg în acea direcţie.
Te simţi atras să faci ceva, eşti entuziasmat să înveţi ceva, cineva îţi oferă ocazia de a face ceva care te interesează – toate acestea sunt moduri prin care sufletul te încurajează să mergi pe o cale care îţi va îndeplini lecţiile şi obiectivele sufletului.
Din acest motiv, învăţăturile spirituale îi încurajează deseori pe oameni să îşi urmeze bucuria şi să facă ceea ce le place, pentru că prin asta eşti îndrumat să faci ceea ce te-ai născut să faci. Eşti tras şi împins către direcţia corectă prin intermediul dragostei, bucuriei, entuziasmului, oportunităţilor şi oamenilor care te ajută.
Harul este mâna lui Dumnezeu și se arată în harta astrologică
Viaţa nu este menită să fie grea. În ciuda dificultăţilor, există mult har în viaţă. Şi iată ce se înţelege prin har. Harul este mâna lui Dumnezeu, sau a sufletului tău, care te îmboldeşte, te susţine şi te încurajează către direcţia care va îndeplini obiectivele pe care ţi le-ai stabilit în şedinţa de planificare înainte de naştere.
Harta astrologică este costumul sau rolul pe care îl joci în această viaţă şi cum apari în faţa celorlalţi. Ai nevoie de o personalitate, de un costum, pentru a te manifesta în lume şi, din moment ce nu-ţi poţi schimba personalitatea cu alta şi ea nu dispare nici măcar după trezirea spirituală sau iluminare, înseamnă că trebuie să te descurci cu personalitatea care ţi-a fost dată. Asta înseamnă că trebuie să înveţi să manifeşti apectul pozitiv al semnelor din harta ta.
De exemplu, dacă te-ai născut Rac şi nu-ţi place să fii atât de sensibil, nu vei putea fi niciodată un Leu, care nu este sensibil, dar poţi învăţa să colaborezi cu această sensibilitate şi să o foloseşti în avantajul tău. Această sensibilitate, fără îndoială, ţi-a fost dată cu un scop. Odată ce dobândeşti o oarecare stăpânire a acestui semn, sensibilitatea acestui semn devine un cadou şi un sprijin în a fi de ajutor celorlalţi.
Sufletele aleg deseori viaţa de Rac atunci când scopul vieţii lor constă în slujirea altora, în special a nevoilor lor emoţionale. Fiecare semn are atât trăsături pozitive, cât şi negative, iar idealul ar fi de a manifesta numai trăsăturile pozitive şi nu pe cele negative. De exemplu, Racii, care sunt în mod natural sensibili la nevoile celorlalţi, trebuie să înveţe să nu se lase copleşiţi de sentimentele lor sau ale celorlalţi. Şi trebuie să aibă grijă de propriile nevoi şi să nu uite de ei înşişi când se pun în slujba celorlalţi.
Vârsta sufletului: suflete bătrâne și tinere
Cei care manifestă cu uşurinţă trăsăturile pozitive ale semnelor lor sunt fie suflete bătrâne, fie suflete care au avut multe încarnări în acele semne şi au dobândit măiestrie în exprimarea lor. Sufletele tinere sau sufletele care se nasc în semne cu care nu sunt familiarizate vor avea mai mult de furcă cu exprimarea trăsăturilor pozitive ale acelor semne.
Observăm adesea acest lucru la gemeni, care au hărţi aproape identice, dar pot fi foarte diferiţi. Unul poate fi un suflet mai bătrân, care manifestă mai uşor partea pozitivă a semnelor din acea hartă, pe când celălalt poate fi un suflet mai tânăr şi mai puţin priceput la exprimarea acelor semne sau nefamiliarizat cu anumite semne. Vârsta sufletului este un factor important în modul de exprimare a calităţii semnelor şi în exploatarea tuturor influenţelor benefice ale hărţii. Diferenţele de vârstă a sufletului explică de ce două persoane cu hărţi similare pot exprima semnele din acea hartă foarte diferit.
Semnele astrologice sunt programa de studiu şi mijloace de învăţare pentru suflet. De exemplu, Berbecul trebuie să înveţe răbdarea şi cooperarea, dar orice fiinţă umană trebuie să înveţe asta şi o va face, până la urmă, pe parcursul mai multor vieţi. Ce trebuie să înveţe fiecare semn trebuie să înveţe la un moment dat fiecare fiinţă umană, iar majoritatea sufletelor au nevoie de foarte multe vieţi pentru a învăţa toate lecţiile celor douăsprezece semne.
Fiecare suflet se încarnează de foarte multe ori în fiecare semn, până când stăpâneşte bine lecţiile acelui semn. Cu toate acestea, majoritatea sufletelor îşi aleg mai mereu, din pură plăcere, unele semne favorite cu care rezonează, chiar şi după ce au stăpânit lecţiile specifice. Călătoria sufletului prin diferitele semne se desfăşoară după o traiectorie unică!
Alegerea locului nașterii și condițiilor
Locul naşterii este, de asemenea, o alegere extrem de importantă pentru majoritatea sufletelor şi adesea dezvăluie ceva despre scopul vieţii şi despre ceea ce sufletul ar putea învăţa. Locul joacă un rol important pentru experienţele, oportunităţile şi credinţele omului, inclusiv credinţele culturale şi religioase.
De exemplu, dacă o persoană se naşte într-o ţară devastată de război, înseamnă că, indiferent de motiv, aceea este experienţa potrivită pentru acel suflet. S-ar putea ca sufletul să fi fost războinic într-o altă viaţă şi să aibă nevoie să simtă acum efectul devastator al războiului. Sau ar putea fi chiar invers – că sufletul, ca urmare a faptului că a trăit devastările războiului într-o viaţă anterioară, îşi dedică acum ajutorul pentru cei care trec prin aceeaşi experienţă sau ajută la întărirea şi promovarea păcii.
Se poate spune cu certitudine că orice situaţie sau condiţie cu care te-ai născut, inclusiv dizabilităţile mentale sau fizice, abuzul sau neglijarea, sau sărăcia extremă, a fost o alegere deliberată a sufletului tău, din motive pe care nu le vei putea cunoaşte.
Acest lucru este valabil şi pentru familia în care te-ai născut. Fiecare suflet îşi alege cu mare atenţie familia în care se naşte. Dar chiar şi aşa, sufletele se răzgândesc uneori, ceea ce duce la un avort spontan. Asta se întâmplă uneori, deşi nu este singurul motiv pentru un avort spontan.
Familia aleasă are aproape întotdeauna legături din vieţile anterioare cu sufletul care intră în acea familie. Atunci când nu se întâmplă aşa, copilul poate avea senzaţia de deconectare sau de distanţare sau un vag sentiment că nu-şi găseşte locul şi un dor de căminul perfect pe care l-a lăsat în urmă. Pe de altă parte, sufletele care au multe sau profunde legături cu unul sau mai mulţi membri ai familiei pot fi ori foarte încântate de reîntâlnirea cu ei, ori temătoare, anticipând dificultăţi sau provocări similare cu cele din trecut.
Karma poate fi arsă ?
Deoarece membrii de familie au tendinţa de a se reîncarna din nou şi din nou împreună, poate în roluri diferite, ei tind să aibă legături puternice şi, eventual, o karmă de rezolvat în comun. Chiar şi cei care au o karmă negativă împreună sunt adesea foarte atraşi unii de alţii, deoarece sufletele lor speră să înveţe ceea ce, poate, nu au învăţat în trecut.
Karma se manifestă ca o atracţie magnetică sau lipici cosmic care atrage şi menţine oamenii împreună, chiar şi în situaţii foarte dificile, până când acea karma este arsă. Atunci când motivul este karma negativă, rămâne adesea un mister de ce nu se pot despărţi doi parteneri de viaţă , din cauză că rareori ei înţeleg scopul profund al acestei relaţii. Karma este adesea una dintre motivele atracţiei romantice, dar există şi alte motive şi scopuri pentru care oamenii se îndrăgostesc.
Oricât cât de urâtă sau dificilă ar fi fost relaţia lor din trecut, sufletele acceptă cu drag astfel de ocazii de a-şi rezolva problemele şi a evolua. De pe lumea cealaltă, sufletele văd viaţa pe Pământ ca pe o oportunitate preţioasă şi aşteaptă cu nerăbdare provocările. Abia după ce se regăsesc într-un corp îşi dau seama sau îşi amintesc cât de greu poate fi existenţa umană, cu fricile, dorinţele şi alte emoţii ale ei.
Este foarte dificil de a trăi ca om pe Pământ – cu ego-ul şi emoţiile lui negative, care nu lipsesc niciodată – dar tocmai de aceea sunt dornice sufletele să vină pe Pământ. Însă acesta fiind unul dintre cele mai dense şi mai dificile locuri în care poate alege să se întrupeze un suflet, sufletele nu duc întotdeauna la bun sfârşit ceea ce sperau să realizeze. Nu întotdeauna karma este dizolvată şi, uneori, se acumulează chiar mai multă karmă negativă.
Sufletul vostru primeşte cu plăcere fiecare experienţă, iar dacă puteţi învăţa să faceţi şi voi la fel, înseamnă că aţi ajuns foarte departe în evoluţie. Acest gen de acceptare şi înţelegere nu se dezvoltă decât în ultimele încarnări, când începi să realizezi cine eşti cu adevărat, în măsura posibilului ca fiinţă umană.
Momentul morții este prestabilit
Analiza şedinţei de planificare dinaintea naşterii nu ar fi completă dacă nu ar menţiona alegerea morţii şi a altor evenimente critice şi schimbări radicale. În ceea ce priveşte propria moarte, momentul ei este stabilit ca o probabilitate ce se poate schimba. În loc de o dată fixă a morţii, majoritatea sufletelor au mai multe puncte de cumpănă în care ar putea decide să plece. Şi aici, ca în multe alte aspecte ale vieţii, sufletul „cântă oarecum după ureche” când ia deciziile care vor servi cel mai bine pentru lecţiile şi scopul vieţii sufletului şi, uneori, al colectivităţii.
Deşi cea mai mare parte a vieţii nu este planificată dinainte sau predestinată, totuşi, anumite evenimente cruciale, de obicei cele dificile, sunt planificate. Exemple în acest sens ar fi o experienţă în apropierea morţii, o accidentare sau boală gravă sau moartea neaşteptată a unei persoane foarte apropiate, cum ar fi un copil sau soţul/soţia.
Când începe viața într-o reâncarnare ?
Din punctul de vedere al sufletului, momentul şi locul unde se va încarna este, de obicei, destul de flexibil, deoarece orice suflet are multe opţiuni. Iar sufletul nu este nerăbdător să se reîncarneze şi va aştepta atâta cât este nevoie ocazia şi situaţia potrivită. Timpul nu este esenţial în alte dimensiuni, din moment ce nici nu există!
Sufletul este foarte flexibil şi, ca în cazul oricărui aspect al planului, dacă alegerile persoanei contravin planului, acea alegere este respectată, iar sufletul se adaptează sau încearcă să-l facă pe om să se răzgândescă în privinţa deciziei finale.
Sufletul nu intră complet şi permanent în corp până la naştere, moment în care se spune că sufletul se naşte şi că începe viaţa. Sufletul este cel care însufleţeşte corpul la naştere, deoarece fără el nu ar exista nici viaţă şi nici respiraţie.
Sufletul care se naşte şi sufletele mamei şi ale membrilor familiei se înţeleg în timpul gestaţiei să fie împreună şi se ţin de cuvânt. Acest acord ar putea fi făcut chiar înainte de concepţie, dacă există multe legături cu vieţile anterioare şi o nevoie puternică de a intra în acea familie. După încheierea acordului, sufletul rămâne aproape de făt şi de mamă şi uneori se uneşte cu fătul, dar nu în mod complet şi nici permanent până la naştere.
Sursa: Gina Lake– Cycles of the Soul, Death and Beyond (Ciclurile Sufletului, Moartea și dincolo de ea)
Te-ar putea interesa și: Ghizii spirituali ne ghidează prin intuiție
Sufletul este o scânteie din Dumnezeu
Sufletul și salvarea Sufletului pe înțelesul tuturor
Imagine: www.pixabay.com