Învățarea rapidă- Experimentele Lozanov

Învățarea rapidă- Experimentele Lozanov

Între anii 1950 şi 1960, în Bulgaria, psihologul Georgi Lozanov a condus o cercetare extinsă a procedeului prin care oamenii învaţă şi înregistrează mereu informaţii. El a fost intrigat de exemplele de „superînvăţare” din întreaga lume. Cum ar fi faptul că, înainte de admiterea în orice universitate musulmană, elevii musulmani memorau şi recitau Coranul în întregime – carte de mărimea Noului Testament.

Lozanov a descoperit că multe religii din India nu dispuneau de cărţi sau materiale. Maeştrii şi discipolii acestor religii şi-au transmis învăţăturile oral, din generaţie în generaţie. El a cunoscut oameni care puteau să recite învăţături religioase timp de ore întregi, fără a folosi notiţe.

Pe măsură ce munca lui de cercetare a avansat, Lozanov a devenit interesat de ideea conform căreia fiecare avem, de fapt, două creiere . O emisferă dreaptă şi una stângă – iar ele îndeplinesc două funcţii diferite.

De exemplu, partea stângă a creierului este cea logică, lineară, practică. Ea este responsabilă de raţiune, analiză şi calcul. Este latura matematică, verbală, secvenţială, pragmatică şi sceptică a creierului. Ea se ocupă de limbaj şi de procesarea faptelor şi este concretă şi directă. Este partea analitică sau „inginerească” a creierului, care nu se ocupă de „aiureli”.

Emisfera dreaptă a creierului este foarte diferită. Ea gândeşte folosind imagini şi poveşti. Este holistică, se ocupă simultan de toate aspectele unei idei sau situaţii. Emisfera dreaptă este intuitivă, muzicală şi creativă. Este latura artistică, abstractă si imaginativă a creierului.

Citește și ”Cum devii invincibil folosind imaginația”-Joseph Murphy

Partea stângă a creierului pare să fie stimulată de prezentarea intensă, logică şi lineară a informaţiilor. Partea dreaptă a creierului pare a procesa mai bine informaţiile, atunci când se află în stare de relaxare. Ceea ce a descoperit Lozanov este faptul că învăţarea rapidă are loc atunci când cele două emisfere ale creierului cooperează armonios.
Învățarea rapidă- Experimentele Lozanov

Lozanov şi-a continuat cercetarea de diversele nivele ale activităţii undelor creierului – beta, alfa, teta şi delta. El a constatat că în starea normală de trezie, beta, creierul funcţionează la 14 cicli/secundă sau chiar mai rapid. În alfa – starea relaxată sau meditativă, situată imediat sub beta -creierul funcţionează la 8-13 cicli/secundă. Aceasta se pare că este, pentru creier, frecvenţa ideală de învăţare. Al treilea nivel al activităţii undelor creierului este teta, cu 5-7 cicli/secundă. Iar al patrulea este delta – starea de somn adânc, în care undele încetinesc la un nivel de 1,2 până la 4 cicli/secundă.

Lozanov a fost interesat de accelerarea vitezei la care creierul absoarbe si stochează informaţii noi. El a dezvoltat ceea ce numim azi „învăţarea accelerată”. Combinând toate descoperirile sale într-o nouă metodă de învăţare si reţinere a informaţiilor de orice fel.

Lozanov a descoperit că dacă o persoană este într-o stare de relaxare profundă, în starea alfa, şi apoi îi sunt prezentate informaţii noi, în timp ce în fundal se aude, în surdină, muzică clasică, emisferele dreaptă şi stângă se vor sincroniza. Iar procesul de învăţare va avea loc într-un ritm mai rapid.
Învățarea rapidă- Experimentele Lozanov

Experimentele sale au fost realizate pe cursanţi adulţi, care erau într-o stare de relaxare profundă, cu ochii închişi, în timp ce muzica se auzea încet. Instructorul citea liste de cuvinte într-o limbă străină, repetându-le în diferite moduri. După aceea, cursanţii erau aduşi în starea de veghe şi le era testată capacitatea de reţinere a informaţiilor. Folosind această metodă, cursanţii au învăţat într-un ritm remarcabil. Ei şi-au amintit 98% din ceea ce li s-a predat.

În 1969, Lozanov putea să-i înveţe pe cursanţi 150 de cuvinte noi în trei ore de curs . Deci de trei până la cinci ori mai rapid decât ritmul de învăţare la un curs tradiţional de limbi străine. Mai târziu, el a crescut nivelul de învăţare la 500 de cuvinte pe zi şi apoi la 1000 de cuvinte noi într-o singură zi. Folosind o combinaţie mai avansată de relaxare, muzică şi repetiţie.

 În 1974, cu o clasă specială de cursanţi, Lozanov a mărit ritmul de învăţare la 1800 de cuvinte noi pe zi, menţinând în continuare un procent de reţinere a acestora de 98%.

În 1979, Lozanov a reuşit să înveţe o clasă specială 3000 de cuvinte noi – care reprezintă necesarul vorbirii fluente a unei limbi străine – într-o singură zi. Sase luni mai târziu, aceşti studenţi îşi mai aminteau încă 60% din ceea ce au învăţat, în comparaţie cu media de 10% dintr-o universitate americană. Cercetările lui Lozanov a demonstrat că învăţarea rapidă este posibilă – nu numai pentru fapte si informaţii, dar şi pentru comportamente noi şi obiceiuri mentale noi.

Sursa :” SUCCESUL ÎN VIAȚĂ”- BRIAN TRACY

1 commento su “Învățarea rapidă- Experimentele Lozanov”

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.