Fățărnicia și rana de respingere. Fățărnicia poate fi adesea o reacție la o rană profundă de respingere. Atunci când o persoană a fost respinsă în trecut – fie de familie, prieteni sau chiar în relațiile romantice – acea experiență poate lăsa o amprentă emoțională puternică.
Fățărnicia și comportamentele ei
„Omul fățarnic are două fețe și nici un obraz.”- Nicolae Iorga
Fățărnicia, în esență, se referă la comportamentele care sunt false, ipocrite și nesincere, când cineva se comportă diferit în fața unor persoane față de cum se comportă în privat sau în fața altora. De obicei, acest comportament ascunde anumite nevoi sau nesiguranțe interne care nu sunt gestionate.
Când cineva se comportă fățarnic, este posibil ca acea persoană să fie animată de câteva motive:
1. Frica de a pierde statutul sau aprobare
Mulți oameni care manifestă fățărnicie sunt motivați de teama că nu vor fi acceptați sau apreciați. De exemplu, în cazul în care cineva vorbește urât despre altcineva când acea persoană nu este prezentă, dar o lingusește atunci când aceasta ajunge aproape, poate fi un semn că încearcă să își mențină favorurile sau să rămână în grațiile persoanei respective.
2. Lipsa de autenticitate și încredere în sine
Persoanele fățarnice nu sunt capabile să își exprime opiniile sau sentimentele într-un mod deschis și autentic. Aceasta poate veni dintr-o teamă profundă de a fi respins sau de a fi judecat. Astfel, pentru a se simți mai în siguranță, ele aleg să se conformeze sau să schimbe comportamentul în funcție de cine se află în preajma lor.
3. Manipularea și obținerea unor beneficii personale
Uneori, fățărnicia poate fi folosită ca o formă de manipulare, pentru a obține ceva de la ceilalți. De exemplu, linguseala sau comportamentele exagerat de plăcute față de o persoană pot fi folosite pentru a câștiga favoruri, informații sau avantaje într-o anumită situație.
4. Nesiguranță sau dorința de a părea mai important decât este
Fățărnicia poate fi și un mecanism de apărare pentru cei care se simt nesiguri sau inferiori. Persoanele care au o stimă de sine scăzută pot încerce să își creeze o imagine „idealizată” în fața altora, manifestând un comportament exagerat sau fals.
5. Nevoia de a controla percepția altora
Uneori, comportamentele fățarnice pot apărea din dorința de a controla modul în care ceilalți îi percep. Când cineva își schimbă comportamentul în funcție de persoanele din jur, poate dori să fie văzut într-o lumină favorabilă sau să evite conflictele și să păstreze o fațadă „perfectă”.
Fățărnicia și stima de sine scăzută
”Fatarnicia este un omagiu pe care viciul il aduce virtutii”.- François de la Rochefoucauld
În multe cazuri, persoanele care manifestă comportamente fățarnice pot avea o stimă de sine scăzută, dar nu este întotdeauna o regulă generală. Totuși, este un factor des întâlnit. Când cineva nu se simte suficient de încrezător în propriile forțe sau nu are o viziune clară și pozitivă despre sine, poate recurge la comportamente false sau ipocrite pentru a obține validare sau acceptare din partea altora.
Iată câteva modalități prin care stima de sine scăzută poate influența fățărnicia:
1. Dorința de a fi acceptat – O persoană cu stimă de sine scăzută poate simți că nu este suficient de bună sau valoroasă și, prin urmare, caută mereu aprobarea altora. Așadar, pentru a se face plăcută și a nu fi respinsă, poate adopta comportamente fățarnice, cum ar fi să schimbe opțiunile sau opiniile în funcție de cine este în jur.
2. Teama de a nu fi judecat – Dacă cineva nu se simte confortabil cu sine, poate încerca să se prezinte într-o lumină mai favorabilă decât este de fapt, chiar dacă aceasta presupune să fie fals sau să aibă un comportament de „două fețe”. Asta poate apărea atunci când se simte nesigur în privința propriilor convingeri sau acțiuni.
3. Lipsa de autenticitate – Când cineva nu este în contact cu propriile sale nevoi și dorințe reale, poate ajunge să se comporte într-un mod care nu reflectă cine este cu adevărat. Fățărnicia poate fi un mecanism de adaptare pentru a face față unui sentiment de nesiguranță sau frica de respingere.
4. Compensarea unei stime de sine scăzute – Uneori, cei care au o stimă de sine scăzută pot adopta comportamente fățarnice pentru a compensa o lipsă de încredere în sine. De exemplu, linguseala sau comportamentele exagerate față de alții pot face acești oameni să se simtă temporar mai puternici, mai importanți sau mai acceptați.
Totuși, este important de menționat că nu toate persoanele care se comportă fățarnic au neapărat o stimă de sine scăzută. Există și persoane care pot acționa astfel din dorința de a manipula situațiile în favoarea lor sau pentru a obține un avantaj, fără ca acest comportament să fie direct legat de o problemă internă de stimă de sine.
Fățărnicia poate fi cauzată de rana de respingere
”Fatarnicia este una din cele mai grele arte de care poate sa se mandreasca rautatea omeneasca”- .Alexandru Dimitrie Xenopol
Fățărnicia poate fi adesea o reacție la o rană profundă de respingere. Atunci când o persoană a fost respinsă în trecut – fie de familie, prieteni sau chiar în relațiile romantice – acea experiență poate lăsa o amprentă emoțională puternică. Teama de a fi respins din nou poate genera comportamente de auto-protecție, iar unul dintre modurile prin care cineva încearcă să se apere de această posibilă respingere este să adopte un comportament fals sau ipocrit.
Iată cum se poate lega fățărnicia de rana de respingere:
1. Teama de a nu fi suficient de bun – Persoanele care au experimentat respingere în trecut pot simți că nu sunt destul de valoroase sau că nu vor fi acceptate pentru cine sunt cu adevărat. Așadar, ele pot începe să își ascundă adevăratele sentimente și opinii și să se comporte într-un mod care să îi facă să fie plăcuți sau acceptați, chiar dacă acest comportament nu reflectă autenticitatea lor. Aceasta poate include complimentarea excesivă, linguseala sau schimbarea comportamentului în funcție de cine este în jur.
2. Construirea unei măști de protecție – Răspunsul la durerea respingerii poate fi crearea unei „măști” pentru a ascunde vulnerabilitățile. Această mască poate include comportamente fățarnice, pentru a părea mai puternici, mai încrezători sau mai plăcuți. Este o modalitate de a evita expunerea vulnerabilităților sau de a evita o altă respingere, chiar dacă acest comportament nu este sincer.
3. Frica de a fi judecat – Persoanele care au fost respinse anterior pot deveni foarte sensibile la cum sunt percepute de ceilalți. Din cauza fricii de a fi judecate sau de a fi respinse din nou, ele pot ajunge să adopte comportamente care sunt doar o fațadă, pentru a ascunde cine sunt cu adevărat. În loc să fie autentice, se pot comporta diferit pentru a evita să provoace o nouă respingere sau judecată.
4. Nevoia de aprobare constantă – După ce o persoană a experimentat respingerea, poate simți un gol interior și o nevoie constantă de aprobare din partea celor din jur. Fățărnicia poate deveni un mod de a căuta această validare, chiar dacă aceasta nu este autentică.
5. Dificultatea în a construi relații autentice – După o respingere severă, o persoană poate deveni prea precaută în a-și exprima emoțiile reale și poate evita să fie sinceră din frica că, dacă își arată vulnerabilitatea, ar putea fi din nou respinsă. În loc să construiască relații autentice și deschise, poate apela la comportamente fățarnice pentru a se proteja.
Fățărnicia: cum poate fi depășită ?
”Când ești fățarnic, Dumnezeu e atât de departe de tine, încât pare absent.”- Simone de Beauvoir
Dacă fățărnicia este o reacție la o rană de respingere, este esențial ca persoana să înceapă un proces de vindecare emoțională. Asta poate însemna să învețe să își construiască o stimă de sine sănătoasă, să accepte vulnerabilitățile și să înțeleagă că respingerea nu înseamnă neapărat „sfârșitul lumii” sau o reflecție asupra valorii lor ca oameni.
Pentru cineva care manifestă astfel de comportamente, este important să recunoască rădăcina acestei dureri și să își acorde timp și spațiu pentru auto-reflecție, dar și pentru vindecare emoțională. Terapia sau discuțiile cu persoane de încredere pot fi de mare ajutor în acest proces.
Să vă fie de folos !
Te-ar putea interesa și : Cel mai mare regret al vieții și alegerile conștiente !
Criza de la 40 de ani- activarea umbrelor interioare
2 povești înțelepte despre viață și adevăr
Imagine: www.pixabay.com