Caracter sau temperament ? Teamă și clișee
Despre orice ființă vie, animal sau insectă, sau om se spune în general că își are caracterul propriu, sau pentru a utiliza un termen mai larg, caracteristici proprii. Termenii de ”temperament” sau ”caracter” se utilizează nediferențiat și cu toate acestea în realitate ele desemnează lucruri diferite.
Caracter sau temperament: definiții
Temperamentul este prin esență legat de latura vitală, el este sinteza tuturor instinctelor, tendințelor și impulsurilor pe care omul are dificultăți în a le corecta sau a le suprima, întrucât ele își au rădăcinile în natura sa biologică și fiziologică. Deci, temperamentul este mai curând înrudit cu latura animalică a omului.
Caracterul reprezintă latura inteligentă, conștientă, voluntară. Caracterul este rezultatul muncii conștiente a omului, prin care el a reușit să modifice ceva în temperamentul său, cu ajutorul inteligenței, a sensibilității sau a voinței sale. Caracterul este comportamentul unei ființe conștiente care știe exact ceea ce face și încotro se îndreaptă, în timp ce temperamentul reprezintă numai impulsurile de origine biologică, tendințele inconștiente.
Fiecare om vine cu un anumit temperament, bine definit, care este aproape imposibil de modificat. Caracterul este temperamentul nuanțat, colorat, orientat către un scop, către un ideal. El este asemenea unei obișnuințe create în mod conștient. La naștere caracterul încă nu există, el se formează cu timpul. La copii, acest lucru este evident: ei au temperament, dar nu au încă caracter.
Hipocrate a delimitat patru tipuri de temperamente: sanguin, coleric, nervos și limfatic.
Definiția temperamentului
Temperamentul definește deci ceea ce omul este, dar mediul, familia, societatea exercita o influență asupra lui, transformându-l și formându-i caracterul. Întrucât individul își formează caracterul sub influența mediului și a condițiilor în care trăiește, se explică de ce el se poate îmbunătăți sau înrăutăți. Voința personală și conștiența intervine cu o pondere importantă în formarea caracterului și ea reprezintă ceea ce omul a hotărât sau a acceptat să fie, dar și influența celorlalți este importantă.
Faptul că ne naștem cu un anumit temperament nu este lipsit de o bună motivație, este consecința vieților anterioare, a încarnărilor precedente: în trecut , prin gândurile sale, prin dorințele sale, prin faptele sale, omul s-a legat de anumite forțe care, în prezent, determină subconștientul , adică temperamentul, și aici el nu prea poate interveni.
Caracterul poate fi modificat, ameliorat, format și tocmai acestea sunt sarcina și munca discipolului unei Învățături Spirituale.
Temperamentul impulsiv îl împinge pe om mereu la erupții și explozii. Când acest om ajunge să se stăpânească, atunci înseamnă că și-a format caracterul. Caracterul este deci, o formă de comportamente format în jurul temperamentului. Este o atitudine, un mod de a acționa care rezultă din unirea, din îmbinarea diferitelor elemente, calități sau defecte determinate.
Un om n-ar putea avea un caracter dacă nu are un temperament. Temperamnetul constituie rezervorul din care el își extrage elementele necesare caracterului. La animale nu se poate vorbi despre caracter. Animalele au doar temperament căci ele nu pot face nimic pentru a se transforma, ele sunt ceea ce le-a făcut natura.
Cum să ne transformăm ?
Materia ființei noastre fizice și psihice este rezistentă și nu se lasă chiar atât de ușor modelată. Întâlnim materia sub patru forme: solidă, lichidă, gazoasă și plasma, corespunzătoare celor patru elemente: pământ, apă, aer, foc. Corpul fizic corespunde pământului, cospul astral corespunde apei, mentalul corespunde aerului și corpul cauzal (spiritul) corespunde focului.
Soarele pune în mișcare aerul, aerul acționează asupra apei și apa asupra pământului. Astfel, spiritul lucrează asupra intelectului, intelectul lucrează asupra inimii și inima lucrează asupra corpului fizic. Puteți să vă transformați dacă înțelegeți interacțiunea celor patru elemente: caracterul se va transforma mai întâi și poate ca într-o zi, chiar și temperamentul va putea fi modificat. Există posibilitatea de a ne transforma total, dar cu condiția de a începe cu începutul: cu spiritul. Introduceți în spiritul vostru o ființă sublimă, un ideal înalt și concentrați-vă zilnic asupra lui: el va introduce în voi vibrații noi care se vor propaga încetul cu încetul până în adâncul ființei voastre.
Bineânțeles că este o muncă de lungă durată ale cărei rezultate nu le veți remarca imediat, dar aceasta nu trebuie să vă oprească din drum.
Teama vine din temperament
Pentru animale, teama este un ghid foarte bun, ea le salvează, prin ea ele învață. Dar omului nu-i mai este permis să se teamă. De aceea rolul Inițierii a fost întotdeauna de a învăța omul să învinge frica.
Cel mai bun remediu împotriva fricii este dragostea. Dragostea , ca și frica, aparține domeniului instinctelor. Se poate întâmpla ca rațiunea să atenueze frica, dar rezultatul nu este de lungă durată și nici prea sigur. În timp ce, dacă atingi inima cuiva, el se va arunca în foc pentru voi. Unde este dragoste, nu este frică. Dragostea este ceea ce aduce curajul.
Întotdeauna ne este teamă de ceea ce nu cunoaștem, de necunoscut, de ceea ce nu știm cum să folosim.
Când vă pomeniți în fața unui pericol, înainte de a acționa, trebuie să rămâneți ceva timp nemișcat. Nu vorbiți, nu vă mișcați, strângeți puternic pumnul drept respirând profund, conectându-vă la Dumnezeu și astfel veți putea să dominați celulele. Dacă faceți o singură mișcare, este ca și cum ați arunca în aer un baraj, apa dezlănțuită se va revărsa și nu veți mai fi capabil să restabiliți situația.
În fața pericolului trebuie să rămâneți imobili și să vă conectați la Providență, atunci veți simți pacea înstalându-se în voi, prima condiție pentru ca să se trezească forțele benefice, le veți simți, le veți vedea puterea căci ele sunt mereu prezente în voi, dar trebuie să le creați condițiile de a se manifesta.
Această lege este valabilă atât pentru lumea interioară cât și pentru cea exterioară. Când vă simțiți amenințați în interiorul vostru, nu o luați la fugă, întoarceți capul, priviți în ochi monștrii care vă înspăimântă și ei o vor lua la fugă. Atunci când vă este frică de ceva, creați condițiile pentru ca acel ceva să se producă. Dacă vreți ca un rău să nu se producă, începeți prin a nu vă temeți de el. Nimic nu trebuie să fie mai puternic decât noi.
Când pătrundem într-un loc întunecos, nu ne simțim în largul nostru până în momentul în care reușim să facem lumină.
Teama și dragostea
Instituția căsătoriei a fost inventată doar atunci când dragostea a început să dispară, ne spune Omraam Mikhael Aivanhov. Pentru că oamenii nu au mai știut ce înseamnă adevărata dragoste, a fost necesar ca ei să fie legați printr-un contract. Altfel, adevărata căsătorie este însăși dragostea. Natura nu recunoaște decât această căsătorie.
Singura care poate ține doi oameni împreună este dragostea, nu căsătoria. Dragostea este cea mai bună armă împotriva fricii, însă doar o singură dragoste vă poate da sentimentul că sunteți la adăpost și anume dragostea îndreptată către Creator. Și când vă simțiți la adăpost, nu mai aveți temeri și frici, aceasta este o importantă lege psihologică.
Atunci când ești temător, nici toate celelalte virtuți nu sunt suficiente pentru a-ți permite să intri în Împărăția Cerului. Frica se opune manifestării celorlalte calități.
În loc să ne temem tebuie să ne spunem că suntem în mâinile Domnului și că tot ceea ce se va întâmpla este hotărât de El. Dacă El consideră că noi suntem de folos aici, ne va salva, dacă nu, va decide să plecăm. Este inutil să pretindem că noi ne putem păstra viața, ea nu ne aparține, ea aparține Domnului. Frica este consecința acestei necunoașteri. De aceea, pentru a ne învinge temerile, trebuie să ne consacrăm viața Domnului, pentru ca El să dispună de ea după cum va crede de cuviință. Singura temere pe care trebuie s-o avem este cea de a nu încălca Legile Divine.
Caracter-destin-clișee
Trăsăturile caracterului se conțin în cromozomi și clișee.
Cromozomii conțin elementele necesare formării caracterului unui copil, dar ei nu constituie decât aspectul biochimic al problemei.
Știința ezoterică afirmă că tot ceea ce există pe pământ își are dublul. Tot astfel și corpul nostru fizic are un dublu : corpul eteric, care are exact aceeași formă, aceleași funcțiuni, fiind constituit însă dintr-o materie diferită, mult mai subtilă. Corpul eteric este sediul memoriei, el este cel care are proprietatea de a înregistra și de a păstra memoria evenimentelor exterioare, dar și a propriilor noastre acțiuni, dorințe și gânduri.
Odată înregistrat fiecare gând, sentiment sau acțiune, se va repeta în mod obligatoriu: așa se naște un obicei. Pentru a schimba un obicei, trebuie, mai întâi să schimbăm clișeul.
Clișeul este o sămânță. Dacă unii oameni sunt mereu împinși să facă anumite lucruri rele (ex: crimă) aceasta se întâmplă pentru că există în ei, depuse, anumite clișee, care îi împing în acea direcție.
Nu se știe când, poate în această viață, sau poate în alta, ei au avut un gând, un sentiment care s-a imprimat pe materia eterică a creierului și acest clișeu odată gravat, ei repetă mereu acest gest sau sentiment pentru că natura este fidelă. În corpul eteric al omului există clișee anterioare vieții prezente și tocmai ele au o importanță superioară celei a cromozomilor.
Clișeele se imprimă în subconștient
Clișeele se imprimă în subconștient. Pentru ca să creăm un clișeu perfect, trebuie să lucrăm atent asupra lui. În caz contrar, vom repeta toată viața aceleași erori, aceleași vicii se repetă la infinit. Căci, imprimat în memoria celulelor, clișeul se va repeta mereu. Este la fel ca în imprimerie. Dacă nu schimbați clișeul, veți imprima mereu același text.
Obișnuiți să spuneți :” Fac asta doar o dată, pentru prima și ultima dată !”- fapta aceasta s-a înregistrat și veți începe de două ori, de trei ori, de zece… Odată gravat clișeul, nu se șterge. Totuși există o metodă de a scăpa de sub influența clișeelor vechi: trebuie pregătite clișee noi, având o altă atitudine, având gânduri și sentimente diferite, făcând alte gesturi, având noi interese Astfel, se începe o nouă înregistrare.
Trebuie să fiți conștienți că introducerea unui nou clișeu nu înseamnă ștergerea celui vechi, nu , el nu se șterge, el rămâne în arhive, în subconștient, numai că este ascuns sub alte straturi. Dar pentru ca el să rămână îngropat acolo, trebuie ca persoana să fie de o deosebită vigilență, căci cum va scădea vigilența, vechiul clișeu se va manifesta.
Gândurile și sentimentele nu sunt clișee ! Sunt doar forțe pe care clișeele le atrag. Clișeele sunt atitudinile, obiceiurile pe care ni le-am format și care determină felul influențelor pe care noi le atragem. Dacă clișeele sunt foarte frumoase, imaginile care vor veni să se imprime în persoană vor fi foarte frumoase, și invers.
Pentru a modifica destinul, trebuie schimbate clișeele, adică trebuie făcute eforturi pentru a crea noi obișnuințe, noi atitudini, până ce vechiul clișeu va fi acoperit de unul nou.
Din ziua în care ați reușit să implantați în voi clișeul ideal, din ziua aceea puteți dormi liniștit, căci el va fi cel care se va ocupa de a atrage tot felul de lucruri minunate care vor începe să vină la voi de la marginile universului, dar aveți răbdare, căci este nevoie de timp pentru formarea noilor clișee.
Destinul omului este înscris în clișeele cu care el vine pe pământ. Când privim copiii mici, ei ne încântă, căci au un aer atât de nevinovat. Dar dacă am cunoaște clișeele cu care acești copii au venit pe lume și la ce acte îi vor împinge aceste clișee în ziua în care ele se vor manifesta, ne-am minuna mai puțin. Fiecare vine pe pământ cu clișeele pe care și le-a pregătit în încarnările anterioare, iar gândurile și sentimentele care vin să îl chinuie nu sunt altceva decât consecințele clișeelor pe care el și le-a format.
Deci, clișeele se pot schimba, este nevoie de voință, mult timp și efort.
Citește și: Dușmanii din interiorul nostru- Alchimia Spirituală
Dezvoltă conștiința prosperității în 5 pași
Ce este o vizualizare de succes ? Cum o creezi în 3 pași ?
Imagine: www.pixabay.com