Sfârșitul partidei de Daniel Cole este cel de-al treilea volum al seriei Ragdoll – recenzie
„Sfârșitul partidei are toate ingredientele unui thriller de succes: o atmosferă plină de suspans, un ritm alert al acțiunii și nenumărate răsturnări de situație.” – Bookliterati
„Un thriller strălucit, care te ține cu sufletul la gură.” – M. J. Arlidge
Sfârșitul partidei de Daniel Cole
Un ultim caz sau o speranță deșartă?
Lupul a fost dat afară din poliție, a fost căutat, dat la o parte din orice istorisire despre cazuri speciale. Și unii s-au bucurat teribil să îl vadă la pământ. Reîntors în secția de poliție, dar nu ca detectiv, Lupul cere un ultim favor: să i se scoată cătușele pentru a putea ancheta moartea unui bun prieten. Finlay Shaw nu fusese doar un coleg de serviciu, Finlay fusese un pion important în jocul cu viața al Lupului. Era un prieten vechi, unul care nu era capabil de sinucidere. O iubea prea mult pe Maggie, soția lui, pentru a o lăsa singură pe lume.
O cameră ferecată. Un cadavru. Un secret dus în mormânt. Crimă sau sinucidere?
Cand Finlay Shaw, un ofiter de politie iesit la pensie, este gasit mort intr-o camera ferecata, se crede ca e vorba de sinucidere. Dar detectivul controversat William Fawkes, zis Lupul, nu e atat de sigur.
Impreuna cu fosta sa partenera, inspectorul-sef Emily Baxter si detectivul particular Edmunds, Lupul incepe sa faca sapaturi legate de primele zile ale lui Shaw in politie. A fost colegul sau atat de nevinovat pe cat parea? Sau exista lucruri despre trecutul lui pe care nu le-a dezvaluit niciodata?
Insa nu toata lumea il vrea pe Lup inapoi. Iar pe masura ce investigatia pe care o conduce il poarta tot mai adanc in lumea corupta a politiei, nu doar cariera lui va fi pusa in pericol, ci si viata celor din jurul sau…
Vor supravietui Lupul si Baxter celui mai greu caz al lor de pana acum?
Să fii de partea Lupului e un act de sfidare. Și o condamnare la indiferență și respingere. Lupul nu prea avea prieteni în poliție. Și află curând că a supăra pe cineva important nu înseamnă decât să îți grăbești finalul și să îți semnezi sentința. Ancheta lui ne poartă mult înapoi în timp, pe când Finlay abia își începuse cariera și pe când era capabil de orice pentru a se face remarcat. Și cine l-ar putea condamna? Nu i se oferea șansa să demonstreze că putea deveni un om al legii capabil să dezlege mistere și cazuri încurcate.
Trecutul îl urmărise întreaga viața și așteptase să își ascută ghearele pe rănile de mult uitate. Era Finlay un om de onoare sau păstrase doar niște aparențe mulțumitoare?
Anchetă și adevăruri
Mi-a plăcut să simt că fac parte din echipa Lupului. Din păcate pentru el, a fost un profesor bun și i-am anticipat câteva mutări. Eram pregătită pentru ele și nu m-au mai luat prin surprindere. Cred în noroc, dar până la un punct. Dacă un autor vrea să apeleze la ele pentru a creiona povestea pe care o are în minte, eu nu am nimic împotrivă. Dar să fie atât de bine deghizate, atât de bine elaborate, încât eu să nu simt că am dat peste noroc chior.
Și Daniel Cole a știut să facă asta, dar a lăsat totul un pic prea transparent de la început. Nu a lăsat loc de supoziții sau răsturnări de situație. Știai de ce, dar nu știai cum.
M-ar fi mirat dacă nu ar fi avut acel final. Și inserați voi aici niște mutre de om ofticat că nu vă poate spune fix ceea ce îl doare. Mi-a plăcut volumul, dar mai mult din partea doua, parte în care am simțit că mă întegrez iar în poveste, când Lupul a început să facă glume cu Baxter, când marșul organizat de Andrea a reușit să atragă atenția tuturor. Eliberați Lupul! Andrea, nu credeam vreodată să spun asta, dar ai tupeu, femeie! Ai jucat una dintre cele mai faine scene.
Cumpără cartea aici
I commenti sono chiusi.