Cum gândim în viața de zi cu zi– Ștefan Boncu și Andrei Holman- mic rezumat
Cumpără cartea aici
De ce există o specificitate a demersurilor cognitive cotidiene în raport, de pildă, cu cele din știință? Deoarece, în multe cazuri, indivizii ignoră legile elementare ale logicii, mânați de dorințe și emoții. Oamenii ajung uneori să creadă lucruri absurde, să-și construiască convingeri eronate, să-și schimbe fără motiv opinii întemeiate, să ia decizii hilare.
În cartea ”Cum gândim în viața de zi cu zi”, autorii ne explică de ce gândirea ”omului de pe stradă ” este automată. Sau stereotipică, emoțională, instinctivă și numai rareori analitică, logică și așezată. Cititorul are prilejul să se familiarizeze cu teme captivante din psihologia socială a ultimelor decenii.
Cartea ”Cum gândim în viața de zi cu zi” ne arată un univers fascinant, concentrat pe felul în care gândim despre propria persoană, despre alții, despre sine în comparație cu alții, care atinge niveluri diferite de înțelegere a fenomenelor analizate.
Cartea ”Cum gândim în viața de zi cu zi” nu se adresează doar studenților în psihologie și specialiștilor, ci și publicului larg. Este o lucrare scrisă ca să rămână și să conteze .”
Fiecare capitol al volumului ”Cum gândim în viața de zi cu zi” descrie o anumită fațetă a gândirii din viața cotidiană. Majoritatea se focalizează pe câte o anumită distorsiune a cunoașterii de sine sau a altora. Sau pe evidențierea unor influențe aupra reacțiilor noastre pe care nu le conștientizăm în mod obișnuit.
Temele acoperite se înscriu pe trei coordonate:
- Cunoașterea caracteristicilor propriei persoane și ale altora;
- Tiparele de gândire cu privire la evenimentele din trecut și din viitor;
- Controlul conștient și influențele inconștiente asupra comportamentelor curente.
Rezumat al capitolelor:
1. Cum gândim despre propria persoană
Acest capitol inventariază o serie de distorsiuni ale gândirii despre propria persoană. Dificultățile cu care se confruntă procesul introspecției, explicând parțial vulnerabilitatea noastră față de erori cognitive în această arie.
Efectul falsului consens- când oamenii au tendința de a-și percepe propriile caracteristici, opinii, preferințe sau comportamente ca fiind relativ comune.
Efectul falsei unicități– când oamenii își percep propria poziție, caracteristică sau opinie ca fiind neobișnuită sau diferită, cu sensul de mai puțin frecventă la ceilalți.
2. Cum gândim despre alții
Acest capitol se ocupă de cunoașterea și raționamentele cu privire la alți oameni. Sintetizează rezultatele cercetărilor științifice care evidențiază felul în care ne reprezentăm stările mentale ale altora și ne construim o ”teorie a minții” lor . Respectiv felul în care ne explicăm comportamentele lor, contribuindu-le o cauză internă sau externă.
Teoria minții- ToM- a fost explicată prin trei tipuri de teorii: teoria teoriei, teoria modularității a teoriei teoriei și teoria simulării.
Teoria minții presupune că abilitățile ToM se dezvoltă ca o teorie primitivă, implicită, pe parcursul dezvoltării, la fel ca teoriile asupra conservării descrise de Piaget. Aceste teorii prevăd schimbări bruște ale comportamentului pe măsură ce se adaugă noi cunoștințe, copiii între 3-4 ani.
Teoria modularității se potrivește bine cu constatările din studiul tulburărilor de spectru autist, în care afectarea înțelegerii minții este doar parțial prezentă.
Teoria simulării presupune că înțelegem mintea celorlalți prin simularea internă sau ”derularea off-line” a stărilor mentale ale celorlalți, în fiecare situație în parte. Reacția dublă a neuronilor-oglindă, la acțiunile proprii sau ale celorlalți, poate constitui o dovadă neurologică care sprijină ideea susținută de teoria simulării.
3. Cum gândim despre sine în comparație cu alții
Acest capitol le combină tematic pe primele, prezentând mecanisme mentale și distorsiuni psihologice ale comparației dintre sine și alți oameni. Din acest capitol aflăm despre consecințele procesului de comparare socială, despre formele iluziilor de superioritate față de cei din jurul nostru.
Fenomenul Muhammad Ali– tendința de a ne percepe mai onești, dar nu mai inteligenți decât alții.
Eroarea unghiului mort- o metaeroare, care surprinde tendința de a crede că judecățile celorlalți pot fi supuse greșelii, pe când propriile judecăți sunt corecte.
4. Cum gândim despre trecut
Acest capitol tratează planurile temporale ale trecutului. Prezintă o serie de distorsiuni cognitive ce țin de reprezentarea evenimentelor deja produse și de modul în care ne raportăm în prezent la acestea. Imaginarea alternativelor contrafactuale la evenimentele întâmplate sau analiza lor mentală repetată și consecințele emoționale ale acestor moduri de a lua contact cu trecutul sunt printre fenomenle descrise aici.
Aflăm din acest capitol concluzii derivate experimental despre supraestimarea, după producerea evenimentelor, respectiv despre creșterea, odată cu trecerea timpului, a credibilității argumentelor inițial respinse.
5. Cum gândim despre viitor
Din capitolul dedicat gândirii despre viitor aflăm despre mecanismele psihologice care o fac posibilă, prin simularea mentală a evenimentelor care s-ar putea întâmpla. Respectiv prin călătoria mentală pe alte coordonate temporale, în special pe cele ale viitorului. Aflăm despre deformări ale modului în care ne raportăm la viitorul nostru, fie prin planificarea sa prea optimistă, fie prin supraestimarea impactului emoțional al evenimentelor viitoare. Sau prin devalorizarea nejustificată a recompenselor pe care le-am putea primi dacă am fi dispuși să plătim prețul așteptării.
6. Cum gândim despre acțiunile din prezent
Tema centrală a capitolului dat sunt acțiunile pe care le desfășurăm în prezent. Aflăm despre resorturile psihologice ale modului în care ne reprezentăm acțiunile, în special în ceea ce privește nivelul de generalitate la care le plasăm. Mai aflăm despre distorsiunile care pot afecta modul nostru de raportare la acțiunile don prezent.
Atenția necesară dirijării propriului comportament poate fi parazitată de gânduri hoinare. Pe de altă parte, controlul gândurilor prin inhibiția lor directă poate avea consecințe secundare importante. Apoi, deciziile noastre sunt influențate de măsura în care tolerăm ambiguitatea. Respectiv de preferințele care ne pot fi induse în maniere pe care nu le conștientizăm, cum ar fi cea a expunerii repetate la o anumită situație sau stimul.
7. Cum gândim când ne alegem comportamentele
Acest capitol este dedicat proceselor automate, inconștiene, și impactului lor asupra reacțiilor interioare și comportamentelor noastre. Este vorba despre cum acțiunile noastre se produc altfel decât le gândim noi conștient. Tot în acest capitol autorii explică ce este nevoia de cogniție, ca factor personal care ar putea amplifica gradul de control personal asupra acțiunilor, și fenomenul blocării în așteptare, al inacțiunii prelungite nejustificat.
Criteriile pe baza cărora a fost alcătuit sumarul cărții ”Cum gândim în viața de zi cu zi” au fost noutatea și atractivitatea. Autorii s-au străduit să dea deplină satisfacție cititorului fascinat de psihologie, prezentându-i unele dintre cele mai subtile și spectaculoase mecanisme psihice.
Te-ar putea interesa și: Totul depinde de tine- Thomas B. Smith
3 Conversații cu Dumnezeu, Vol III
Unfuk yourself- Betseller New York Times
Ziua De Astăzi Contează– John C. Maxwell
I commenti sono chiusi.