Care este legătura dintre creativitate și inteligența emoțională ? Dintre motivație, stres, empatie și neuroplasticitate și inteligența emoțională? Răspunsurile le găsești în cartea lui Daniel Goleman ” Creierul și inteligența emoțională”. Iată câteva idei interesante și esențiale.
Cartea ”Creierul și inteligența emoțională” de Daniel Goleman este ideală pentru pedagogii care încearcă să înţeleagă atât sistemul emoţional al elevilor, cât şi pe al lor. Autorul dezvăluie caracteristicile definitorii ale inteligenţei emoţionale, care o diferenţiază de IQ. Pe baza observaţiilor sale şi a descoperirilor oamenilor de ştiinţă din diverse domenii, Goleman stabilește care sunt conexiunile dintre ariile cerebrale şi componentele inteligenţei emoţionale”. – Lauren O’Neil
”Potrivit lui Daniel Goleman, pentru a lua o decizie bună, avem nevoie de sentimente referitoare la ceea ce gândim. Ideile şi cercetările ştiinţifice pe care le prezintă în acest volum sunt foarte importante în climatul economic actual . Procesul de luare a deciziilor este crucial pentru orice lider. Cartea sa abordează acea parte a biologiei creierului care susţine funcţionarea componentelor inteligenţei emoţionale. Printre care conştiinţa de sine, empatia, autocontrolul şi creativitatea! – Jennifer Ringler
Daniel Goleman (n. 7 martie 1946) și-a creat o reputație mondială de jurnalist și cercetător în psihologie clinică și științe comportamentale. Domenii în care a obținut doctoratul la Harvard. A fost redactor la The New York Times pe teme de știință, iar pentru articolele sale a fost nominalizat de două ori la Premiul Pulitzer.
”În 1995, chiar înainte să apară cartea mea, “Inteligența emoțională”, îmi amintesc că mă gândeam că materialul ar reprezenta o reușită dacă într-o zi s-ar întâmpla să aud doi străini vorbind și unul să folosească sintagma „inteligență emoțională“, iar celălalt chiar să știe ce înseamnă aceasta. Acest lucru ar presupune că noțiunea de inteligență emoțională (…) a devenit o memă, o idee nouă, o parte componentă a culturii actuale. Așteptările mi-au fost cu mult depășite. Inteligența emoțională s-a dovedit a fi un model influent în domeniul educației sub forma învățării socio-emoționale. Este recunoscută ca fiind un ingredient de bază în leadershipul de excepție și, în egală măsură, un aspect necesar unei vieți împlinite”
În ultimii ani, cunoştinţele despre bazele neurologice ale inteligenţei emoţionale s-au înmulţit considerabil datorită noilor studii din neuroştiinţe. În această carte ” Creierul și inteligența emoțională” Daniel Goleman reuneşte cele mai relevante informaţii despre dinamica neuronală. Acea care susţine formarea și dezvoltarea abilităţilor ce depind de inteligenţa emoţională.
Citind cartea ” Creierul și inteligența emoțională” veţi descoperi:
- diferenţele dintre inteligenţa emoţională şi IQ;
- dinamica neuronală a creativităţii;
- starea ideală a creierului pentru a atinge performanţe optime;
- ce este creierul social;
- radarul etic al creierului;
- creierul 2.0 – creierul în era web-ului;
- metode de gestionare a stresului;
- tehnicile de perfecţionare a inteligenţei emoţionale;
- aplicaţiile acestor cercetări în coaching, management, resurse umane şi educaţie.
De ce unii oameni isi revin imediat dupa o situatie neplacuta? Iar altii au nevoie de ani intregi sa treaca peste un necaz?
De ce unii par sa rezoneze mereu cu cei din jur, in timp ce altii raman insensibili la emotiile celorlalti? De ce exista optimisti incurabili si pesimisti care nu se pot schimba?
Titlul cărții ” Creierul și inteligența emoțională” face referire la inteligența emoțională. Iar în introducere Goleman sugerează că se va concentra pe rezultatele studiilor recente (rețineți însă că a fost publicată în original în 2011) din neuroștiințele afective . Acel domeniu care se ocupă de studiul mecanismelor neurologice ale emoțiilor.
Însă cartea acoperă pe lângă teme cum sunt relevanța inteligenței emoționale, conștientizarea și reglarea emoțiilor sau empatia, și teme cum sunt motivația, stresul, performanța sau sociopatia.
Asa cum ne nastem cu un ADN unic, tot astfel fiecare dintre noi are propriul Stil Emotional. Acesta are, in conceptia autorului, sase dimensiuni: Atentia, Perspectiva, Rezilienta, Constiinta de Sine, Sensibilitatea la Context si Intuitia Sociala. Împreuna, ele determina ceea ce numim inteligenta emotionala. Iar combinarea lor in proportii diferite explica de ce fiecare dintre noi raspunde intr-un mod propriu la evenimentele din viata sa.
Dupa 30 de ani de studiu al chimiei creierului, Davidson ne dezvaluie modul in care tiparele noastre cerebrale ne pot schimba viata. Și ce putem face pentru a ne imbunatati raspunsurile emotionale, folosind in acest scop inclusiv meditatia.
Cartea ” Creierul și inteligența emoțională” se citește rapid, în cel mult 2 ore. Dar acoperă o tematică foarte largă, mult mai largă decât cea sugerată de titlu sau chiar de introducere.
Un capitol este dedicat deturnării realizate de amigdală (amygdala hyjack), în contextul relației acesteia cu cortexul prefrontal și cu restul creierului. Amigdala se ocupă de răspunsul la amenințări, iar cortexul prefrontal de planificare, analiză și auto-control.
Stresul
O altă idee interesantă pe care insistă Goleman este relația dintre performanță și activarea psihofiziologică (pe care o numește cu dezinvoltură stres). Această relație operează după legea Yerkes-Dodson, astfel că performanța este redusă când activarea este foarte scăzută sau foarte ridicată. Pentru o performanță ridicată este nevoie de un nivel mediu de activare.
Goleman aduce multe informații despre activarea exagerată, pe care o numește stres sau epuizare. Starea ideală – acea activare de intensitate medie – o echivalează cu conceptul de flow al lui Mihaly Csikszentmihalyi, deși nu e chiar același lucru. Goleman insistă pe ideea că nivelul de solicitare trebuie să fie adecvat nivelului de competență (nici prea greu, nici prea ușor). Însă această condiție nu este nici pe departe suficientă pentru apariția stării de flow. Două alte condiții sunt strict necesare: un obiectiv clar și specific, pe de o parte și disponibilitatea imediată a feedback-ului pe de cealaltă parte.
Cartea ” Creierul și inteligența emoțională” de Daniel Goleman este o introducere bună pentru cei care se apropie prima dată de psihologia științifică în general și de psihologia emoțiilor în special.
Cum funcționează conștiința de sine ?
Astfel de sentimente provin din centrele emoționale ale mezencefalului și interacționează cu o anumită zonă în cortexul prefrontal. Atunci când ne gândim la ceva, gândul este imediat evaluat pozitiv sau negativ de aceste centre ale creierului. Și asta ne ajută să ne aranjăm gândurile în funcție de niște priorități. Dacă această desfășurare a lucrurilor lipsește, noi nu știm ce să credem cu privire la gândurile noastre, deci nu putem lua decizii bune.
Pe măsură ce trecem prin diverse situații în viață, ganglionii bazali rețin regulile de luare a deciziilor: ce a decurs bine atunci când am făcut asta; a fost bine când am spus acest lucru și așa mai departe. Înțelepciunea noastră de viață este acumulată în acest circuit primitiv. Cu toate acestea, atunci când ne confruntăm cu o decizie, cortexul verbal este cel care generează gândurile cu privire la situația respectivă. Dar, pentru a accede pe deplin la experiența noastră de viață, e necesar să avem acces la intrările suplimentare din acel circuit subcortical.
Așadar, în luarea de decizii, instinctul cu privire la ceea ce e corect sau greșit este o informație importantă. Asta nu înseamnă că ar trebui să ignorați alte informații, dar, în cazul în care acestea nu se potrivesc cu ceea ce simțiți, poate că trebuie să vă gândiți de două ori înainte de a acționa.
Conștiința de sine și luarea deciziilor morale
Răspunsul la întrebarea: ” Este ceea ce am să fac în conformitate cu ceea ce îmi propun, are sens, este etic ? nu ne este dat în cuvinte, ci vine din interiorul nostru. Apoi redăm asta în cuvinte.
Starea potrivită a creierului nostru: starea optimistă și starea pesimistă
Autocontrolul are nevoie de conștiința de sine și de autoreglare, acestea fiind componentele cheie ale inteligenței emoționale.
Când vine vorba de eficiența personală, trebuie să fim în cea mai bună stare internă pentru sarcina pe care ne dorim s-o îndeplinim, iar fiecare stare internă are avantajele și dezavantajele sale.
Avantajele unei stări de spirit optimiste:
- Suntem mult mai creativi
- Suntem mai buni la rezolvarea de probleme
- Avem o flexibilitate mentală corespunzătoare
- Putem fi mai eficienți în procesul de luare a deciziilor în mai multe feluri.
Conștiința de sine și luarea deciziilor morale
Dezavantajele stării de spirit optimiste:
- Tendința de a fi mai puțin discriminatori în a distinge argumentele slabe de cele puternice
- De a lua o decizie prea repede
- A acorda prea puțină atenție detaliilor unei sarcini care necesită acest lucru
Avantaje ale stării de spirit pesimiste:
- O capacitate mai mare de a acorda atenție detaliilor, chiar și în sarcinile plictisitoare, care sugerează că cel mai bine este să fii serios înainte de a citi un contract.
- Suntem mai sceptici, așa că este mai puțin probabil să ne bazăm pur și simplu pe opiniile experților
- Ne punem în continuare întrebări și ajungem singuri la niște concluzii
Principalul dezavantaj al unei stări de spirit pesimite este că aceasta este neplăcută pentru noi și pentru cei din jurul nostru. La nivel cognitiv, suntem mai pesimiști și este posibil să renunțăm mai repede atunci când lucrurile nu merg bine decât în cazul în care suntem optimiști. Stările de spirit pesimiste ne oferă o viziune negativă asupra lucrurilor pe care le-am putea lua în considerare, lăsând o amprentă negativă asupra gândirii noastre.
Motivația
Cuvântul ” Motivația” are aceeași rădăcină ca și cuvântul ” Emoția”: ambele provin din latinesul motere= a se mișca.
Motivele sunt cele care dau naștere scopurilor și dorinței de a le atinge. Orice lucru care este motivant ne face să ne simțim bine.
”Motivul în care natura ne determină să facem ceea ce vrea este prin a face din asta o sursă de plăcere.”Anonim
Motivele sunte cele care ne dictează plăcerile. Dar când vine vorba de atingerea acestor obiective, viața ni se arată plină de obstacole. Iar când ne confruntăm cu înfrângeri și obstacole în atingerea obiectivelor, motivele sunt cele care ne susțin în continuare.
Motivația: ce ne determină să acționăm
Persoanele ale căror sistem de control al emoțiilor înclină spre partea stângă tind să fie mai optimiste în concepția lor emoțională. În cercetările lui Davidson se constată că emisfera stângă devine activă chiar și la simplul gând de a atinge un obiectiv semnificativ. Activitatea prefrontalului stâng este asociată cu ceva mai important decât un obiectiv oarecare: cu un sentiment de scop în viață. Până la urmă, scopurile mărețe sunt cele care dau sens vieților noastre.
Motivația: ce ne determină să acționăm
David McClelland a propus trei motivatori principali pentru oameni:
- Nevoia de putere, în sensul de a influența sau de a avea impact asupra altor persoane. McClelland face distincția între două tipuri de putere. Una este puterea egoistă, centrată pe ego, fără să-ți pese dacă impactul este bun sau rău. Acesta este genul de putere afișat de narcisiști. Cealaltă este o putere benefică la nivel social. Când îți face plăcere să influențezi viața oamenilor în bine sau pentru un bine comun.
- Necesitatea de afiliere- plăcerea de a te afla în compania oamenilor. Cei care au un sentiment de afiliere ridicat sunt motivați de simpla plăcere de a face lucruri împreună cu oamenii pe care îi agreează. Cei care lucrează bine în echipă sunt motivați de sentimentul de afiliere.
- Nevoia de realizare, de a atinge un obiectiv semnificativ. Oamenii care au un puternic simț al realizării de sine caută în permanență să-și îmbunătățească abilitățile, aceștia sunt învățăcei neobosiți. Indiferent cât de buni sunt astăzi, ei nu sunt mulțumiți de acest lucru, ci întotdeauna încearcă să se autodepășească.
Poate că există un dezavantaj pentru astfel de situații: unii oameni devin dependenți de munca lor, complet axați pe obiectvele lor de lucru, uitând să-și trăiască viața. Puteți vedea cest lucru la elevii care se află mereu în prima linie, dorind să obțină cele mai mari note cu riscul de a sacrifica orice altceva în viața lor, sau precum orice altă persoană care are standarde înalte.
Cumpără cartea aici
I commenti sono chiusi.